Masa Tacerii

Coltul adventist

Vulcanii noroiosi


I-am cunoscut din copilarie, vacantele includeau si vizite la “pacle” in zona Berca si mai departe. Adesea i-am format si deformat, reformat si malformat. Degeaba. Tot ce stiu si pot sa faca este sa scuipe, sa faca bolboroace, sa (se) fasaie, si sa emane duhoare. Unii zic ca sunt frumosi, ca peisajul selenar ce ii inconjoara este deosebit, superb, incantator. Dar ce poate fi incantator intr-o zona in care nu creste nici un pic de vegetatie? Ce poate fi superb in moarte? Nu sunt nici reci, nici in clocot. Tot ce produc este . . . noroi.  Daca nu esti atent, flatulenta ciclica te poate “binecuvanta” cu o pleasca gri dintr-un material fin ce iese extrem de greu la spalat. Regurgiteaza gaze de sist si reziduuri petroliere. “Lava” lor se scurge pe toate formele de relief ce ies in cale, acopera orice forma de viata, murdaresc totul in cale. Si totusi, oamenii vin sa viziteze vulcanii noroiosi, unii se scalda in ei. Prezenta vulcanilor noroiosi este o indicatie ca in zona s-au fracturat candva placile tectonice solide pe care se sprijina pamantul. Se fac bani din sportul acesta al aruncatului si scuipatului cu noroi. Unii cred ca au dat de noroc. Altii confunda efectul lor cu sanatatea. Altii isi blesteama zilele. Pe langa vulcanii noroiosi au inceput sa rasara business-uri care mai de care mai oachese, hoteliere, de consum, de tratament.  De fapt, Romania a fost cunoscuta (si inca este) pentru tratamentele cu noroi (uneori denumit namol). Sloganul pentru promovarea Romaniei ar fi trebuit sa sune: “Vino la noi, sa te tratam cu noroi!” Nu e niciodata prea tarziu pentru o schimbare de mesaj. Mai ales ca se apropie mai mult de realitate. Frunza se vestejeste si cade, dar noroiul e peren. Avem si vara si iarna, si nu lipseste nici in anotimpurile intermediare. Am inteles ca a fost introdus si in pasta de dinti, si asta explica de ce unora le miroase gura. Atat la propriu cat si la figurat. Numai ca duhoarea pestilentiala a celor ce se spala cu pasta de dinti noroioasa iti provoaca greata, si regurgitarea alimentelor nutritive si sanatoase pe care tocmai le-ai ingerat. Nu e de mirare ca impactul major al acestor “cosuri” acneice de pe fata pamantului este moartea si distrugerea, in urma cate unui cutremur semnificativ.  Un vulcan noroios a ajuns sa ni se para inofensiv, nu-i asa? Cea mai simpla solutie pentru a evita toate aceste efecte este . . . telecomanda. Nefolosirea ei duce la moarte.

September 27, 2012 - Posted by | adventist

2 Comments »

  1. Am vizitat cândva locul cu Clyde Webster, vulcanolog de la GRI (acum pensionat — el, nu eu!). Şi cred că mai era cineva de la GRI, nu mai ţin minte cine. Am ţinut să-i duc acolo, fiindcă am auzit că sunt vulcani noroioşi. Dar după ce Clyde a văzut, a spus că nu sunt vulcani propriu-zişi, că este vorba de un fenomen asemănător doar la suprafaţă. Îmi place parabola ta, ca fenomen literar. Talent specific românesc.

    Comment by Florin Lăiulorin Lăiu | October 3, 2012 | Reply

    • Imi aduc aminte de vizita respectiva, am fost impreuna😉

      Comment by admin | October 18, 2012 | Reply


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: